Cine ar fi zis
ca un film cu numai 15 milioane de dolari si fara nici un actor
cunoscut, cum e Slumdog Millionaire va castiga 8 Oscaruri si va fi
inaintea altor filme cu distributii impresionante si bugete pe masura?
Cine ar fi zis ca un film despre mahalaua Mumbaiului, cu un vagabond si
emisiunea “vrei sa fii miliardar” va avea atata succes? Intr-adevar e un
film bun, am ramas impresionata, dar oare numai din cauza asta a
devenit atat de celebru? Atat de celebru incat a dus la tot felul de
reactii. De exemplu, in urma vizionarii filmului, americanii au
descoperit o noua metoda de slabit si anume, dansul pe ritm de bangra.
Instructorii spun ca de cind pelicula a aparut pe ecranele americane, numarul amatorilor de miscare pe ritmuri indiene a crescut vertiginos, iar salile au devenit neincapatoare. Dansul combina pasii de step si salsa cu miscarile de kick boxing, si topeste kilogramele in plus.(sursa si video)
Eu as vedea lucrurile cam asa. Filmul
aduce ceva nou, americanii dar si noi restul (ce fel suna, expresia asta
cam zice multe) suntem satuli de ce vedem zi de zi, de aceleasi filme
tipice (probabil de asta The curious case o Benjamin Button nu a castigat mai mult) de aceleasi lucruri si obiceiuri. Noul ne stimuleaza imaginatia, ne scoate din monotonie, uimeste!
Atat de satuli suntem de lucrurile
obisnuite incat nici standardele de frumusete nu mai sunt ce erau o
data. Daca publici un articol si o poza cu o vedeta slaba, de genul
manechinelor, ai sa primesti numai comentarii de genul “slabanoaga”
“urata” “scandura” etc. sau nu comentezi, oftezi si iti rozi unghiile
(mai exista si exceptii binenteles). Daca publici o poza cu o vedeta de
genul Jessica Simpson care s-a ingrasat considerabil in ultima perioada
si care afirma ca se simte foarte bine asa, ai sa vezi multe comentarii
de genul “sexy” “yammy” “bravo” etc. Bine, si aici sunt exceptii pentru
ca parerile mereu sunt impartie. Dar ideea e ca suntem atat de satuli de
ceea ce vedem zi de zi, de perfectiunea promovata si tiparele care ne
inconjoara incat ne reorientam si mergem in sens opus.
Nu e o noutate acest fenomen dar pare sa
se accentueze. Ma uitam mai devreme la o stire despre Oscaruri si 2 din
copii din Slumdog Millionaire erau intervievati. Erau mai bucurosi de
autografele primite decat de eveniment in sine. In acelasi timp era
filmata si “mahalaua” din Mumbai. Sunt doua locuri atat de diferite,
nu-ti vine sa crezi ca ar avea ceva in comun.
Mai nou, melodia care a castigat Oscarul pentru originalitate, Jai ho,
tot din Slumdog Millionaire va aparea pe piata cantata de Nicole
Shzheazsdsfsdg, adica aia de la Pussycat dolls. Aici cred ca se puteau
gasi si alte variante, mie una nu prea imi place persoana ei (a observat
cineva ca mai in toate videoclipurile lor trebuie sa existe o BARA,
adica toata lumea stie ca au fost stripteuze dar se mai emancipeaza
omul).
Producatorii au facut repede niste calcule si le-a cam dat cu virgula la promovare, asa ca s-au gandit sa reinregistreze piesa cu vocea lui Nicole Scherzinger de la Pussycat Dolls si astfel sa o vanda mult mai bine. (sursa)
Maine poimaine parca il vad pe Iantu inapoi la primatv cu Vrei sa fii milardar eventual aduc si un aurolac ca de astia nu ducem lipsa.. sau cine stie ce o sa mai urmeze.
p.s. asta cred ca e cel mai lung post de pana acum…:)
