Ora 11:30, autobuzul 42 – putina lume. A treia statie – noi pasageri. O tigancusa cu fustita multicolora isi face prezenta. Incepe!
O cantare pe ritmuri de manea ca sa iti ajunga la suflet si o rugaciune
spusa cu patos pentru un efect mai.. banos. Doua babe pregatesc banii
in timp ce tigancusa sterge calatorii cu fustita ei. Ajunge aproape de
mine…intorc capul. Oare cand va inceta fenomenul asta la noi?
Cersetoria nu e un mod de viata, nu e un somaj special, e un virus!!
Daca oferim bani sau altceva nu facem decat sa incurajam acest fenomen.
Mai are rost sa mai zic care ne este imaginea in restul Europei? Cred ca
e deja vechi subiectul.
Ora 18, in masina, soseaua de centura – trafic si pe sosea si pe langa. Patru fete cucuiete pe margine – asteptau. Am trecut pe langa ele si.. am intors capul.. Ma
gandesc.. un sampon, o dantura noua, bagat placa in par, imbracat cu
firme la vedere, trimis in club.. Facem pariu ca nu o sa observe nimeni
nici o diferenta?!
